un milion de mile

pumnalul din inima imi tortureaza gandurile.
nu pot sa dorm si numar infinitele clipe ale intunericului.
de ce nu poti sa accepti dragostea mea pentru tine?
de ce ti-e frica de mine?
de ce nu ai curaj sa recunosti si preferi sa te ascunzi in spatele distantei?
doar naivii cred ca dragostea este pentru totdeauna.
ei bine, totdeauna sufletul meu va fi gol.

vina ta este consecinta mea.

Fii acolo!

A iubit-o de la distanta, neconditionat. A fost singura persoana aproape de ea chiar si numai cu gandul, cu o vorba frumoasa, cu o dedicatie muzicala atunci cand se simtea singura, pustiita si distrusa. “Baiatul ei destept”, cum ii placea sa-l alinte, a fost in stare sa o iubeasca si sa o pretuiasca intocmai ca pe o regina. Baiatul ei bland, politicos si tandru ar fi vrut sa poata invinge nu numai distanta, ci si toate prejudecatile ce-i tineau imobilizati. Si ea…ce face acum? Il abandoneaza pentru o primavara noua, dar mai parsiva. O primavara ticaloasa, lipsita de ratiune si sentimente, pentru o pofta salbatica a gustului.
Prea mult timp s-a dedicat unei realitati indoliate. Isi va aseza varful picioarelor pe pamant si incetul cu incetul poate va ajunge sa-l sarute de fericire. Poate, candva…
Nu este un semn de naivitate si nici de speranta, nici de optimism. In lumea asta cainoasa este doar o incercare de supravietuire.
Dar cand va plange din nou, tare-tare, o va mai auzi? Va mai fi acolo pentru ea?
Ii este frica de gandul ei.

M-am indragostit!!!

Pentru cineva sunt speciala. Pentru acel cineva…doar eu…doar mie…
E un sentiment coplesitor sa stii ca cineva e mereu cu gandul la tine si ca bataile inimii lui iti apartin. E o senzatie mult mai placuta decat atunci cand tu esti indragostit. Sa te indragostesti e atat de usor, dar sa fii iubit (dorit foarte mult) de cineva, e de 1000 de ori mai euforic.
Sa nu ma treziti!

**

M-am indragostit nebuneste, prosteste de cantecul asta. Si pentru ca sunt partizana iluziilor am impresia ca imi tine si de foame si de sete si de cald pentru ca si el (cantecul) ma iubeste pe mine. Si el nu se opreste decat atunci cand spun eu ho, iar cand ma roade dorul de el ii dau click si este iar acolo doar pentru mine. Relatia perfecta.

stiu ca am mai postat o data piesa…dar nu si textul.  …si inca sunt indragostita de piesa.

Si asta nu e tot. Pentru ca in democratie se poarta manage-a-troi, ne-am adaptat si am invitat si o ea, o poezie. De fapt, doua… Nu sunt perfecte? Nu suntem perfecti impreuna?

“I can imagine the moment
Breaking out through the silence
All the things that we both might say
And the heart it will not be denied
‘Til we’re both on the same damn side
All the barriers blown away”
***
“Vows are spoken
To be broken
Feelings are intense
Words are trivial
Pleasures remain
So does the pain
Words are meaningless
And forgettable”

In zadar

GO!

ma trezesc din nou singura, cerul e gri, dimineata de hartie…e doar o alta zi.
am incercat sa supravietuiesc in ploaie, sa alung temerile, lacrimile…in zadar. sunt sfarsita de putere, sunt lipsita de speranta. te pierd si ma pierzi. nu stiu cum sa suport.
asculta, te rog, singuratate, tine departe durerea!
sunt in cadere, tot mai mult si mai mult.
nu pari sa ma auzi…

Simt

stiu ca faci asta,
pentru ca in fiecare noapte
simt aceeasi betie a amorului.
simt cum iti treci degetele prin parul meu
si-mi tragi trupul mai aproape de tine.
patrunzi in mine tot mai adanc,
la fiecare respiratie a mea.

Esti sigur? Da! Sters!

Am şters o istorie. Am dat click pe “şterge” şi s-a dus la coşul de gunoi. Inima îmi era cât un purice, dar ştiam că dacă mă răzgândesc, găsesc istoria la coşul de gunoi. Cu inima şi mai strînsă am dat click şi pe coşul de gunoi şi mi-a aparut in faţă toată-toată. M-am uitat la ea cu sentimente greu de descris. Nostalgie, părere de rău, speranţă. Ce rost mai avea să ocupe locul ăla? Pentru amintire? E în memoria mea. Click! ‘Esti sigur? Da! Şters!’Răspunsul obraznic s-a grăbit să vină: ‘cine face asta când are spaţiu de depozitare 2000Mb? ‘

EU, domnule, eu!
23.10.07 16:17:55

“Daca” in iubire si prietenie

05.09.2007

Daca prietenia cutreiera in ritm de dans pamantul invitandu-i pe toti oamenii la fericire, atunci cand ea dispare ramane in loc tristetea.

Daca intalnesti omul pe care sa-l iubesti pentru ca este si un bun prieten, atunci sigur gresesti.

Daca el iti e prieten doar pentru ca te iubeste, atunci sigur nu ati gasit calea cea mai potrivita de a lega doua destine.

Daca se amesteca prietenia cu iubirea, atunci cand iubirea trece ai pierdut si prietenul.

Daca timpul intareste prieteniile, tot el slabeste si iubirea.

Daca ti-ai parasit iubitul inseamna ca, pe moment, l-ai nenorocit, iar daca fiindu-i prieten l-ai parasit in nenorocirea lui inseamna ca nu i-ai fost prieten adevarat.

Intrebare intrebatoare: E bine sa amesteci prietenia cu iubirea?

Mi-e dor de prietenul meu C.

Si o melodie mai dulce decat acadeaua

18 ani si-o nebunie

18 ani. Optsprezece ani! Minunata varsta a trecerii de la adolescenta la maturitate. Capsor prost si needucat!

Tin minte ca atunci cand am implinit paisprezece ani si mi-am facut buletinul, am indraznit sa-i comentez ceva maica-mii, iar ea mi-a trantit-o, ca in atatea alte dati: “daca iti dau vreo doua dupa cap iti scot aerele de vedeta de 14 ani!” Dar nu despre maturitate vorbim noi acum ci doar despre amintiri. Imi plac amintirile. Amintirile sunt crampei ale vietii mele, vesnic dubla. Spusul si nespusul, traitul si dorinta, fata si spatele individualitatii mele complexe.

Am pregatit marea petrecere a majoratului. Mandra de mine, ca intotdeauna, am facut o lista uriasa cu invitati fara sa tin cont ca intr-un apartament de bloc, fie el si marisor, nu incap 50 de persoane. Dar era petrecerea mult asteptata si trebuia sa vina tot liceul, toti vecinii si vecinii vecinilor si sa ma simt cea mai gratulata si importanta fiinta de pe pamant. Si acum imi vibreaza inima si-mi vine sa dansez cand imi aduc aminte ce distractie si chef de pomina am tras. Vecinii neinvitati, adica mosii de la 20 de blocuri , au fost nevoiti sa indure o noapte intreaga Depeche Mode si tipetele noastre de exteriorizare excesiva, tropaiturile pe care acea muzica o cerea, adica dansul, sticlele de bere aruncate de la balcon, injuraturile celor ce se lipeau la chef si erau dati afara cu forta. Pustimea din zona s-a strans in spatele blocului sa asculte muzica si sa admire jocul de lumini al reflectoarelor. Cine mai putea dormi? Cu toate astea, recunosc ca au fost draguti si nu au chemat politia.

Ce chefuri misto mai trageam! Imi aduc aminte de semiintunericul ce-l cream pentru a inteti atmosfera de intimitate. Imediat se formau cupluri prin toate colturile apartamentului si se giugiuleau necontenit, de parca ar fi fost preocuparea numarul 1 a Universului. Ce dulci erau acele saruturi si ce experienta aveam cu totii!

Imi aduc aminte de D. pe care l-am zarit in curtea liceului si dupa care eram topita. Era un brunetel frumos foc, cu ochi verzi, gene mari negre si fiindca era la moda avea freza punk. Mmmm, frumusel baiat! L-am invitat la chef si el a venit special pentru mine, insotit de prietenul lui pe care nu-l cunoasteam, dar si acesta insotit de prietenul lui care imi era mie prieten bun. Si uite asa am demonstra cum am strans eu 50 persoane cu prietenii prietenilor mei. Ne-am lipit pe loc fara sa pierdem vremea cu politeturi sau protocoale. Am stat imbratisati o noapte intreaga cu exceptia momentelor cand trebuia sa-mi dau in petec zguduind podeaua in ritm punk. Ne-am sarutat in draci si ne-am simtit in al 9-lea cer crezandu-ne legati pe vecie.

Ei bine, petrecerea s-a terminat! Ne-am trezit care de unde eram intinsi claie peste gramada, am mai mancat ceva si fiecare… la casa lui. Dimineata m-a gasit cu un sentiment nou. Eram indragostita! Nanananana, tam-tam, lalalalala, tam-tam, yes, yes!

Ne-am simtit bine impreuna, ne-am distrat grozav, ne-am imbratisat si ne-am alintat, dar de ce nu-mi aduc aminte de alte saruturi? Oare s-au consumat toate la petrecere sau baiatul avea vreo problema? Imi aduc aminte cand stateam pe pat seara, pe intuneric, doar noi doi iar el prefera sa se uite la film in loc sa se giugiuleasca cu mine? Pfiu, ce prost! Si asta nu s-a intamplat doar o data. Am fost singura cu el in apartament si el nu a incercat nimic. Eram dornica de imbratisari dragastoase si el era total pe langa. Ce dracu era cu el? Hm, o enigma.

A fost una din cele mai lungi prietenii ale mele, a durat sase luni. Bine ca s-a terminat la timp! Mai aveam destul de explorat. Dupa legatura cu mine, tipul a agatat o pustoaica nu prea frumoasa si cam necioplita …DAR,… Doamne, a lasat-o insarcinata! Wow, deci nu era impotent! Ce prostanac! Ce tolomac! Dar ce ciuda imi era! Hahaha, de parca as fi vrut sa fiu in locul ei. Capsor prost si needucat! Imi aduc aminte ce rea am fost. Eram despartita de el de cateva luni, dar eu continuam sa-l bantui ca sa-l necajesc si sa-l infierbant, doar ca sa ma joc putin. Nu a avut liniste din partea mea. Bietul de el! Tipa insarcinata trebuia sa vina si eu impreuna cu sora-sa, care era la fel de nebuna ca mine si care nu-si dorea alta cumnata si ma sustinea in expansiunea nervilor lui, am pus la cale o intalnire compromitatoare pentru a-l nenoroci pe bietul baiat. Ma lipisem de D. si ii sopteam cuvinte dulci, in timp ce sora-sa a invitat-o pe tipa la ei. Piei, Satana! Reauo care esti! A venit aia si ne-a vazut impreuna, dar ma cunostea prea bine si nu si-a pus mintea cu mine. Am suparat-o, dar nu mi-a pasat.

Tipa a facut avort pentru ca era prea tanara sa pastreze copilul si s-au despartit pana la urma. As putea spune ca am fost mai linistita, dar nu spun pentru ca oricum nu conta. Mi-am vazut mai departe de viata pana cand la un Bal al Bobocilor ne-am intalnit din nou. Eu eram cu tipul care voia sa ma ia cu el in Germania, iar el cu fata sefului sau. Hapsana nebuna eram! Nu m-am gandit ca-i puteam face rau si ca seful lui s-ar fi putut razbuna pe el daca i-ar fi suparat fata. M-am lipit din nou de el, i-am aruncat ocheade dulci, vorbe mieroase atatatoare, si toate de fata cu ea. Apoi am plecat si nu m-a mai interesat ce se intampla. Rautate!

Nu stiu ce s-a mai ales de el. Pe la vreo 22 ani s-a casatorit cu o femeie de 35 ani, in Germania, doar pentru cetatenie.

Ei, si sa inchei tot magulindu-ma. Am vizitat-o pe sora-sa dupa muuulti ani si am vazut in vechea lui camera poza mea, expusa in vitrina. Am fost socata, dar si placut surprinsa. Am intrebat-o pe Carmen de ce pastreaza acolo poza si ea a spus ca e ordinul lui D. ca atunci cand vine acasa din Germania sa vada poza acolo. Mi-a mai spus ca poza aia a ramas in acelasi loc inca de cand i-am oferit-o si ca se lauda cu ea la toti prietenii lui. Ei, asta ce mai insemna? Cum naiba sa-mi explic toate astea? Ultima oara cand ne-am intalnit, dupa ceva ani de cand ma casatorisem, inca mai existau intre noi emotii puternice. Inseamna ca totusi era intre noi o atractie ce crescuse pe masura trecerii timpului si pentru ca nu se consumase, ne domina. E singurul ex la care ma gandesc mereu cu mare placere.

01.09.07 08:14:13

Scrisoarea lui Fat-Frumos

Si in timp ce dantuiau nuntasii pe minunatele melodii ale lui Guta Imparat, mireasa s-a strecurat, cuprinsa de cainta, in refugiul stiut numai de ea pentru a-si plange soarta. Si fiindca era singura si expusa astfel pericolelor propriei minti, Ileana Cosanzeana s-a dezlantuit dupa bunu-i plac. Luase cu ea o sticla de vermut, o tigara Marlboro light, CD-playerul portabil, isi puse castile la urechi si in timp ce lua cate o dusca din sticla, tragea un fum de tigara, asculta Jerry Ropero & Denis The Menace si minunata lor melodie Fuck You, tipa si se zbenguia impreuna cu ei, apoi se imblanzea, devenea romantica si dansa duios impreuna cu Placebo pe In The Cold Light Of The Morning. Bineinteles ca nu lasa sticla din mana si din cand in cand saruta gura sticlei, atat cat sa simta licoarea amortindu-i buzele. Se distra de minune singura la propria-i nunta!

Deodata se aud tropote de cai insotite de sunetele stridente ale goarnei, ce imitau melodia All by Myself, toate doar in urechile Ilenei. Sari ca arsa stiind ca boabele de porumb in care i se citise nu se inselau niciodata atunci cand ii prevesteau sosirea unul sol la drum de zi. Deci, vestitorul era acolo si avea sa-i aduca o instiintare. Dadu repede click pe el si acesta isi desfasura in fata sa misiva atat de asteptata. Nu era lunga, dar spunea tot ce vroia Ileana sa auda: “Opreste nunta!” striga misiva. “Nu poate omul sa plece la razboi ca imediat oamana isi gaseste alinarea in bratele altui frumos! Ileana-Cosanzeana mea, nu te-am uitat, dar am fost impins fara mila in lupta cu Zmeii! Daca ma iubesti si mai stii cum imi arata chipul, te astept pe campul de lupta cu vreo doua sandwich-uri si cu o sticla cu vin, ca ma lasa puterile si ma biruie Zmeii! Ne intalnim iubita mea si impreuna vom forma taifunul dragostei, dar pana atunci, bea mai putin si asculta si tu muzica mai blanda, cum ar fi ‘Muc cel bland’ sau ‘Elefantul Cici’, ca te vreau inocenta pana ma intorc eu!”

Si Ileana-Cosanzeana se insenina, ii promise ca il va asculta, intrerupse nunta si ii goni pe toti inapoi pe camp la munca. Si in timp ce-i facea sandwich-urile lui Fat-Frumos isi puse din nou castile la urechi si asculta melodii blande, inocente, adica muzica black metal.

O alta poveste cu Fat-Frumos

27.08.2007

A fost odata un Fat-Frumos iubit si apreciat de toate Ilenele-Cosanzenele din lume. Si Fat-Frumos nu-si dezmintea numele si si-l purta cu nobletea cuvenita in casuta lui trista, aflata pe una din stradutele Netului. El se arata prin transpunerea gandurilor sale, cel mai sensibil si delicat barbat ce-l puteai intalni. La el veneau Ilenele si ii aduceau petale de flori ce emanau mireasma dulce atingerii lor, adieri gingase ale saruturilor, transpuse toate in versuri brodate cu afectiune. Chiar daca Fat-Frumos nu era acasa, isi lasau darurile la usa in speranta ca intr-o zi se va face nunta mare in imparatie si chiar ea, cea speciala, va fi aleasa.

Pe o alta straduta a Netului locuia o Ileana-Cosanzeana jucausa care avea in curtea palatului Zmei si Dragoni, pe care ii indragea si cu care se imprietenise intr-atat incat nu mai vroia sa le dea drumul. Atunci cand se intampla ca Ileana sa fie trista, prietenii ei veneau de-indata cu inimile si aripile deschise, aducand cu ei veselia si hohotele de ras. Ileana devenea, din nou, zbanghie si vesela tare pornea la joaca impreuna cu amicii ei.

Intr-una din zile, in timp ce se plimba pe stradutele Netului poposi la usa unei casute ce parea tare trista. A stat si a privit, a contemplat tot in jurul ei, a vazut toate Ilenele ce se peregrinau pe la frumoasa, dar trista casuta. Hotarat lucru, acolo trebuie sa fi locuit cineva interesant! Ileana-Cosanzeana se intrista vazand casuta cea mohorata si hotara sa o mai viziteze pentru ca uneori se regasea in atmosfera degajata acolo. Intr-una din vizitele ei la casuta mohorata, il zari! Era chiar Fat-Frumos! Vai, dar nu-si mai putea lua ochii de la el! Intelese imediat ce se intampla acolo! Of, oare devenea si ea peregrina prin partile locului? Ar fi putut sta deoparte dupa ce-l zari pe el?

Ileana-Cosanzeana incepu sa sufere in tacere cand frumosul ei dadu tarcoale unei fete. Nici Ileana nu era prea cuminte in casuta ei, dar… parca el… nu avea voie! Nu mai rezista si indrazni sa-l abordeze pe frumosul ei. Ii era teama ca nu-i va raspunde si atunci avea sa intoarca spatele casutei triste pentru totdeauna. Dar ea stia cum sa se faca remarcata si cu indrazneala maxima ii trimise gandurile ei. Raspunsul nu intarzie sa apara. Fat-Frumos fusese cucerit si totodata uimit de maniera ei de abordare. Stia ca e unica si ii transmisese si lui aceiasi senzatie. Intre ei parea ca se formase cea mai frumoasa pasiune ce se putea intalni. S-ar fi putut iubi cu salbaticie, asa cum le-ar fi placut amandurora, atunci cand s-ar fi intalnit. Ea stia cum sa-l alinte, stia cum sa-i arate iubirea ce ar fi fost in stare sa i-o poarte, stia cum ar fi facut dragoste atunci cand s-ar fi intalnit, stia ca intre ei ar fi putut fi frumoasa poveste dintre Fat-Frumos si Ileana-Cosanzeana. Si el stia cum ar fi iubit-o atunci cand trupurile lor s-ar fi intalnit si stia ca impreuna ar fi format taifunul dragostei. Dar nu stia sa-i spuna vorbe frumoase de alint. Nu stia sa o faca sa se simta speciala. Oare nu vroia, sau chiar nu stia? Ba, vroia, dar nu avea timp, sustinea el atunci cand Ileana plangea de dorul lui.

Poate era invatat sa fie el cel admirat si dorit de toate Ilenele. Poate credea ca nu are nevoie sa alinte nicio frumoasa, atata timp cat poate avea orice fata din imparatie! Daca, in ciuda gandurilor sale transpuse atat de delicat in casuta lui mohorata, nu stie sa fie destul de simtitor cu fetele? Sau, poate prefera mironositele pline de vorbe dulci brodate in versuri magulitoare, alaturi de care sa se plimbe tinandu-se de mana in parc?!

Ileana-Cosanzeana nu poate decat sa renunte la Fat-Frumos pentru ca s-a dovedit ca nici unul nu se ridica la inaltimea standardelor celuilalt.

Curand ea intalni frumusetea ce si-o dorea si la castelul ei se facu nunta mare imparateasca la care au fost invitati toti locuitorii din imprejurimi. La nunta sa nu au cantat greierii si buburuzele, si nici spiritele naturii ci insusi Guta Imparat!